Trecuse foarte puţin timp de la victoria Argentinei din Mexic. Cupa Mondială a lui Maradona. Cu o lună înainte, Greg LeMond devenea primul rutier din Statele Unite care câştiga Turul Franţei. Suntem la jumătatea lui august 1986. După cum spuneam şi în emisiune - o lună cu multe întâmplări nefericite şi cu dispariţii în masă. Revenind la muzica, Steve Winwood a fost mai mult decât inspirat atunci când şi-a intitulat cel de-al treilea album solo „Back in the High Life”. După Spencer Davis Group, Blind Faith sau Traffic, britanicul cucerea Statele Unite, de data aceasta în nume propriu. LP-ul era recompensat cu două premii Grammy, pentru cea mai bună interpretare vocală masculină şi pentru cea mai bună piesă a anului – „Higher Love”, aceeaşi care la data Radio Grafierii topului era pe cinci în State, în urcare către nr. 1.

Dacă am remarcat trei din cele mai cunoscute piese din repertoriul Clannad, poate c-ar fi cazul să ne oprim ceva mai mult asupra Moyei Brennan. Supranumită „Prima Doamnă a muzicii celte”, s-a făcut remarcată prin interpretările vocale desprinse parcă din alt univers, realizate alături de fraţii şi unchii săi. Dacă sora mai mică, Enya – diferenţa de vârstă dintre cele două este de nouă ani - devenise deja celebră, Moya a aşteptat până în 1992, înainte de a-şi lansa cariera solo. În calitate de compozitoare, a semnat muzica din coloana sonoră a unor filme sonore: Titanic sau Regele Arthur. Ediţia a 21-a este una cu mult beat. Poate că de aceea am simţit nevoia s-o domolesc un pic pe final. Tricks of the trade :)

(citeşte)

Emma Daumas - Tu seras

(citeşte)

După o vârstă, memoria începe să joace feste. Festonează realitatea trecută, cum ar veni. Dar îmi amintesc ca şi ieri ultima ediţie a emisiunii Contact Gold. Cu Romeo Vanica Jr. invitat în studioul de la etajul 12. Discutând despre muzicile din vremuri apuse şi despre ceea ce furniza prezentul începutului de mileniu. Ce s-a întâmplat între timp? Nu neapărat de bine. Muzica s-a dus pe nişe, conform sondajelor efectuate de specialiştii în sociologie. Prin urmare, artistul este un fel de extrapolare a ascultătorului. Acesta nu se mai mulează pe personalitatea compozitorului sau a interpretului, ci aceştia sunt puşi în slujba maselor. În fine, discuţia este lungă şi întortocheată, după cum dictează căile marketingului.

Cert este că am gândit ca, la această ediţie cvasi-jubiliară a Radio Grafiilor, să aduc ceva nou. Şi aşa am ajuns la ID-ul oferit de Romică. Altfel, ora este dedicată topului din State din august 1978. Adică anul în care au existat trei urmaşi ai Sfântului Petru, asta şi pentru că Ioan Paul I a supravieţuit doar cu ceva mai mult de o lună alegerii pe scaunul pontifical.

După încheierea derulării primelor zece poziţii ale topului de peste Atlantic m-am oprit în State, şi în acel an. Pentru a rememora în triplu exemplar ceva Cars. O ediţie a Radio Grafiilor cu iz de Rock şi Disco Grafii. În cel mai pur stil american. Enjoy!

(citeşte)